Catalog complet

Ca să scape de obligații, doi tineri din înalta societate londoneză mint cu nonșalanță. Jack își inventează un frate pe nume Ernest și își spune așa de fiecare dată când merge să se distreze în oraș. Algernon, la rândul lui, își inventează un prieten bolnav ca să scape de cinele plictisitoare. Totul se complică atunci când două tinere declară că nu se vor mărita decât cu un bărbat pe nume Ernest. Este cea mai amuzantă comedie a lui Oscar Wilde, în care fiecare replică sclipește de spirit. Scrisă în dialoguri vii și scurte, se citește ușor în limba pe care o învățați.

După ani petrecuți la Paris, Liubov Ranevskaia se întoarce pe moșia ei din provincie, înglodată în datorii. Trebuie hotărâtă soarta livezii de vișini, grădina copilăriei ei. În jurul ei se adună fratele ei, fiicele, bătrânul lacheu, un etern student și un negustor al cărui tată fusese iobag al familiei. Este ultima piesă a lui Cehov, pe care el însuși o numea comedie: împletește râsul cu melancolia într-un rămas-bun blând spus unei lumi care se stinge. Scrisă numai în dialoguri, această piesă scurtă se citește ușor în limba pe care o învățați.

Harpagon, un burghez bogat obsedat de caseta lui plină cu aur, vrea să-și căsătorească copiii cu partide bogate ca să nu cheltuiască nimic, și s-o ia el însuși de soție pe tânăra Mariane. Dar fiul lui, Cléante, o iubește tocmai pe Mariane, fiica lui, Élise, îl iubește pe Valère, iar un valet șiret a dat de urma casetei. Este una dintre cele mai celebre comedii ale lui Molière. Eroul ei a devenit un substantiv comun, „un harpagon”, iar strigătul lui „Fără zestre!” stârnește râsul de mai bine de trei secole. Scrisă în dialoguri vii și plină de încurcături, această piesă se citește ușor în limba pe care o învățați.

Proaspăt doctor, Perdican se întoarce la castelul tatălui său, care vrea să-l însoare cu verișoara lui, Camille, abia ieșită de la mănăstire. Camille îl respinge. Ca s-o necăjească, Perdican se preface că o curtează pe Rosette, o tânără țărăncuță, iar jocul de orgoliu dintre cei doi veri devine tot mai periculos. Între râs și lacrimi, această piesă a lui Musset cuprinde una dintre cele mai frumoase tirade despre dragoste, iar titlul ei a intrat ca expresie în limba franceză: cu dragostea nu se glumește. Scrisă în dialoguri vii și scurte, se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

Silvia trebuie să se mărite cu Dorante, pe care nu l-a văzut niciodată. Ca să-l poată observa fără să fie recunoscută, ia locul servitoarei sale, Lisette. Dar Dorante a avut exact aceeași idee și sosește deghizat în valet. Fiecare se îndrăgostește atunci de cel pe care îl crede un servitor și nu mai știe ce să facă cu inima lui. Este cea mai celebră comedie a lui Marivaux, un joc foarte fin de măști și de sentimente. Autorul ei a dat chiar un cuvânt limbii franceze: marivaudage. Scrisă în dialoguri vii și scurte, se citește ușor în limba pe care o învățați.

La Napoli, în lipsa taților lor, Octave și Léandre s-au îndrăgostit. Dar cei doi bătrâni zgârciți n-ar accepta niciodată alegerea fiilor lor. Valetul Scapin îi scoate din încurcătură născocind șiretlic după șiretlic ca să-i păcălească pe tați, până într-acolo încât îl închide pe unul dintre ei într-un sac ca să-l ia la bătaie. Farsa și spiritul se împletesc în această comedie, în care Molière a scris una dintre cele mai celebre replici ale sale: „Ce naiba căuta în galera aceea?” Scrisă în dialoguri vii și scurte, se citește ușor în limba pe care o învățați.

Această culegere repovestește în proză șase mari tragedii ale lui Shakespeare. Îi regăsim pe prințul Hamlet, care vrea să-și răzbune tatăl, pe Macbeth, împins la crimă de soția lui, pe Othello, maurul gelos, și pe bătrânul rege Lear, trădat de fiicele sale. Romeo și Julieta, îndrăgostiții din Verona, sunt și ei aici, alături de nespus de bogatul Timon din Atena. Scrise în 1807 pentru tineri cititori, aceste povești păstrează chiar cuvintele lui Shakespeare în pasajele cele mai celebre. Este calea cea mai simplă de a intra în opera lui. Povestite simplu, aceste istorii se citesc ușor în limba pe care o învățați.

Această culegere repovestește în proză paisprezece comedii și drame romantice de Shakespeare. Îi întâlniți aici pe magicianul exilat din „Furtuna” pe insula lui, pe elfii care fac zarvă în pădurea de lângă Atena, pe neguțătorul din Veneția în fața cămătarului său, pe doi gemeni pe care toată lumea îi confundă și pe o fată deghizată în băiat. Scrise în 1807 de Mary Lamb pentru cititorii tineri, aceste povești pline de încurcături, deghizări și finaluri fericite sunt o cale foarte blândă spre Shakespeare. Fiecare poveste, scurtă și limpede, se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.