Catalog complet

La Londra, un pictor îi face portretul lui Dorian Gray, un tânăr de o frumusețe ieșită din comun. În fața tabloului, Dorian își pune o dorință: să rămână tânăr pentru totdeauna, iar portretul să îmbătrânească în locul lui. Sub influența cinicului Lord Henry, se aruncă într-o viață de plăceri, și fiecare greșeală a lui lasă o urmă pe pânză. Dorian ascunde atunci tabloul de ochii tuturor. O poveste fascinantă despre frumusețe, despre rău și despre prețul tinereții veșnice, în care strălucesc vorbele de spirit ale lui Oscar Wilde. Dialogurile pline de umor fac din el o lectură captivantă în limba pe care o învățați.

La Atena, poetul Agaton își sărbătorește victoria la concursul de tragedii. Oaspeții săi, printre care Socrate, hotărăsc să petreacă seara rostind, fiecare la rândul lui, un elogiu al Iubirii. Poetul comic Aristofan povestește astfel că oamenii erau odinioară dubli și că, tăiați în două de Zeus, își caută de atunci jumătatea. Din acest dialog vine expresia „iubire platonică”. Întrebările lui vorbesc și azi fiecăruia: de ce iubim și ce căutăm cu adevărat în celălalt? Scris ca o conversație între prieteni, cu traducerea mereu sub ochi, acest dialog scurt se citește în limba pe care o învățați.

În nordul Angliei, domnul Earnshaw aduce într-o zi acasă un copil găsit pe străzile din Liverpool: Heathcliff. Copilul crește în vechea fermă La Răscruce de Vânturi alături de Catherine, fiica familiei, care nu se mai desparte de el. Dar Catherine se îndreaptă spre Edgar Linton, vecinul bogat din vale, iar Heathcliff, rănit, nu iartă. Emily Brontë a scris doar acest roman, și povestește în el una dintre cele mai celebre iubiri din literatură: o iubire întunecată și violentă, mai puternică decât rațiunea. Povestea, spusă în mare parte de servitoarea Nelly Dean, ca la gura sobei, se citește cu pasiune în limba pe care o învățați.

Gustav von Aschenbach, un scriitor celebru care îmbătrânește, istovit de muncă, pleacă să se odihnească la Veneția. În marele lui hotel de pe Lido, e fascinat de frumusețea unui băiat polonez, Tadzio, care i se pare desăvârșită. În acest timp, o epidemie se răspândește în taină prin oraș. Acest scurt roman vorbește despre fascinația frumuseții și despre un om foarte stăpân pe sine care pierde treptat orice control. Este una dintre cele mai celebre povestiri ale secolului XX. Cu traducerea mereu sub ochi, puteți citi această capodoperă în limba pe care o învățați.

Din 1793 până în 1795, scriitoarea engleză Mary Wollstonecraft îi scrie aproape în fiecare zi lui Gilbert Imlay, americanul pe care îl iubește. Totul începe la Paris, în timpul Revoluției: ca să scape de închisoarea care îi amenință pe englezi, își spune „Madame Imlay”. Dar Imlay pleacă des, iar ea îi scrie de la Le Havre, unde se naște fiica lor, Fanny, apoi din Suedia și din Norvegia. Aceste scrisori intime o arată pe autoarea cărții „Apărarea drepturilor femeii” așa cum era: o femeie liberă, care spune deschis ce așteaptă de la dragoste. Tandre, vii, uneori ironice, ele se citesc una câte una, în ritmul dumneavoastră, în limba pe care o învățați.

La șaptesprezece ani, cavalerul des Grieux, un tânăr din familie bună, o întâlnește la Amiens pe frumoasa Manon Lescaut, pe care o duc la mănăstire. Fuge pe loc cu ea și renunță pentru ea la tot: familie, avere, onoare. Printre fugi, trișări la jocurile de noroc și șederi în închisoare, o va urma până în Louisiana. Manon îl iubește pe des Grieux, dar iubește și luxul, și acesta e tot misterul ei: nu se știe niciodată dacă îl va trăda sau îl va urma. Apărută în 1731, cartea rămâne una dintre cele mai frumoase povești de pasiune din literatură. Povestită chiar de des Grieux, se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

Jonathan Harker, un tânăr notar, merge în Transilvania ca să încheie vânzarea unei proprietăți de lângă Londra către contele Dracula. În castelul izolat, observă că gazda lui nu mănâncă niciodată, nu se arată niciodată ziua și nu are reflexie în oglindă. Curând, Jonathan înțelege că este prizonier. Este romanul care l-a creat pe cel mai celebru dintre vampiri și care i-a fixat pentru totdeauna imaginea: castelul, noaptea, colții și frica ce dă târcoale. Povestit prin jurnale intime și scrisori, se citește ca un roman cu suspans în limba pe care o învățați.

La Paris, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Georges Duroy, un fost soldat fără un ban, dă din întâmplare peste un vechi camarad ajuns ziarist, care îl aduce la ziarul lui. Chipeș, fără talent și fără scrupule, Duroy înțelege repede că femeile îi pot deschide toate ușile. Maupassant face portretul unui seducător gata de orice ca să reușească și arată fără ocolișuri culisele presei, ale politicii și ale banilor. Cu capitolele lui alerte și stilul limpede, romanul se citește ușor în limba pe care o învățați.

Laura trăiește singură cu tatăl ei într-un castel izolat din Stiria, departe de orice vecini. Într-o seară, un accident de trăsură lasă sub acoperișul lor o tânără necunoscută, Carmilla, frumoasă, languroasă și plină de tandrețe pentru Laura. Curând, în satele din jur mor fete tinere, iar Laura însăși slăbește, tulburată de vise ciudate. Carmilla se trezește târziu și refuză să spună de unde vine: aici stă tot misterul ei. Acest scurt roman, apărut cu un sfert de secol înainte de „Dracula”, a fixat pentru multă vreme figura femeii vampir. Povestit de Laura, ca o confidență, se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

La Viena, un scriitor celebru se întoarce acasă în ziua în care își împlinește anii și găsește o scrisoare lungă, fără nume și fără adresă. O femeie îi povestește viața ei: îl iubește de la treisprezece ani, din ziua în care el s-a mutat în apartamentul de vizavi. De-a lungul anilor, el a întâlnit-o de multe ori, fără să o recunoască vreodată. Cine este această necunoscută și de ce îi scrie tocmai acum? Această povestire scurtă a lui Stefan Zweig este una dintre cele mai frumoase povești de dragoste neîmpărtășită. Scrisă ca o confesiune, cu o singură voce, se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

La Paris, Thérèse, o tânără din înalta societate măritată fără dragoste, se plictisește în salonul ei elegant. Într-o călătorie la Florența, orașul care are drept emblemă crinul roșu, se îndrăgostește de Jacques Dechartre, un artist sensibil și pătimaș. Dar Jacques e gelos, iar trecutul Thérèsei revine s-o bântuie. O mare poveste de dragoste și de gelozie sub soarele Toscanei, semnată de Anatole France, laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Cu traducerea mereu sub ochi, puteți citi acest roman frumos în limba pe care o învățați.

La Sankt Petersburg, Hermann, un tânăr ofițer, își privește în fiecare noapte camarazii jucând cărți, fără să mizeze vreodată. Află că o bătrână contesă ar cunoaște secretul a trei cărți care câștigă sigur. Ca să ajungă la ea, îi face curte Lizavetei, fata săracă ce locuiește la contesă, și se strecoară într-o noapte în casă. Această scurtă povestire a lui Pușkin face tensiunea să crească până la capăt și lasă să plutească o îndoială: întâmplare, nebunie sau fantastic? Se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

În Andaluzia, un călător învățat întâlnește un bandit căutat de autorități, don José, apoi, la Córdoba, o țigancă ce ghicește viitorul: Carmen. După câteva luni, îl regăsește pe don José în închisoare, în ajunul execuției, și îl ascultă povestindu-și viața. Tânăr soldat cu viitor, don José a pierdut totul în ziua în care a întâlnit-o pe Carmen. Liberă și obraznică, Carmen nu se supune nimănui: a devenit una dintre cele mai celebre eroine din lume, atât de celebră încât numele ei evocă singur pasiunea. Această povestire scurtă se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

Într-o noapte, la bordul unui pachebot care se întoarce din Asia, un pasager care nu doarme niciodată îl abordează pe narator și îi povestește secretul lui. Medic într-un post izolat din Indiile Olandeze, a primit vizita unei europence frumoase și mândre, venită să-i ceară o operație interzisă. A refuzat, tot atât din orgoliu cât și din dorință, apoi a pornit în urmărirea acestei femei ca un om cuprins de nebunie. De aici vine titlul: amokul, acea nebunie furioasă care, în Malaezia, îl împinge pe un om să alerge drept înainte. Această scurtă povestire a lui Stefan Zweig se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

Într-un pension de pe Riviera, o femeie măritată fuge cu un tânăr cunoscut cu o seară înainte, iar ceilalți oaspeți se indignează. Doar naratorul îi ia apărarea. Curând după aceea, o bătrână doamnă englezoaică, Mrs C., îi încredințează un secret pe care îl păstrează de peste douăzeci de ani: o zi din viața ei care a început într-o seară, la cazinoul din Monte Carlo, în fața mâinilor unui tânăr jucător. Stefan Zweig este un maestru al confesiunii și al pasiunii neașteptate: înțelegem treptat cum douăzeci și patru de ore pot răsturna o viață întreagă. Această scurtă povestire se citește dintr-o suflare în limba pe care o învățați.

În Caucazul anilor 1830, un bătrân căpitan îi povestește unui călător istoria lui Peciorin, un tânăr ofițer rus strălucit, blazat și periculos pentru cei care îl iubesc. Apoi călătorul pune mâna pe jurnalul lui. Aflăm din el cum Peciorin seduce o prințesă din simplă plictiseală și cum se duelează cu sânge rece, aproape din curiozitate. Lermontov, mort și el într-un duel la douăzeci și șase de ani, a făcut din Peciorin unul dintre cele mai fascinante personaje ale literaturii ruse: un erou care nu e un erou. Alcătuit din cinci povestiri scurte, se citește ușor în limba pe care o învățați.