Scriitor chinez, întemeietor al literaturii moderne în limba vorbită, care a studiat mai întâi medicina în Japonia. A scris „Jurnalul unui nebun”, „Adevărata poveste a lui Ah Q” și „Flori de dimineață culese seara”, citite pentru privirea critică asupra societății chineze.
Lu Xun, pseudonimul lui Zhou Shuren, s-a născut în 1881 la Shaoxing, în provincia Zhejiang, într-o familie de cărturari aflată în declin. În 1902 a plecat la studii în Japonia și a început medicina la Sendai. Câțiva ani mai târziu a renunțat, convins că mintea compatrioților săi avea nevoie de vindecare mai mult decât trupul, și s-a îndreptat spre literatură.
Întors în China, a lucrat la Ministerul Educației din Beijing. În 1918 a publicat „Jurnalul unui nebun”, una dintre primele povestiri moderne scrise în limba vorbită, și nu în chineza clasică. Au urmat „Adevărata poveste a lui Ah Q” (1921–1922), satira unui om care transformă orice umilință într-o victorie, culegerile „Strigăt de luptă” (1923) și „Rătăcire” (1926) și memoriile „Flori de dimineață culese seara” (1928).
Stabilit la Shanghai din 1927, eseist temut și traducător, a murit acolo în 1936. Este considerat întemeietorul literaturii chineze moderne.