Decădere umană

Trei caiete, găsite împreună cu câteva fotografii, povestesc viața lui Ōba Yōzō începând din copilărie. Convins de timpuriu că nu înțelege nimic din oameni, se face măscărici pentru ca nimeni să nu îi ghicească frica, izbutește în acest număr și nu află din el nicio odihnă. Student la Tokyo, alunecă spre alcool, legături trecătoare și cercuri clandestine, judecându-se pe sine mai aspru decât oricine. Povestirea explorează rușinea, sentimentul de impostură și neputința de a se alătura celorlalți. Dazai, care a încheiat-o cu puțin înainte de moarte, face din ea o mărturisire fără pledoarie.