Notre-Dame de Paris

Paris, 1482: țiganca Esmeralda dansează în fața catedralei, în timp ce orașul serbează sărbătoarea nebunilor. Clopotarul diform al catedralei, Quasimodo, și arhidiaconul Claude Frollo, care l-a crescut, sunt amândoi tulburați de ea. Între mănăstire, Curtea Miracolelor și stâlpul infamiei, fata devine miza unei dorințe care nu se mărturisește. Romanul explorează fanatismul, violența mulțimilor, frumusețea și urâțenia, și catedrala ca memorie de piatră a unei epoci. Hugo face din Parisul medieval un personaj de sine stătător, refăcut stradă cu stradă.