Tapetul galben

O tânără este dusă de soțul ei, medic, într-o casă de vară, ca să se odihnească după o tulburare nervoasă apărută în urma unei nașteri. Oprită să scrie și să lucreze, ea ține în secret un jurnal și își petrece zilele într-o cameră tapetată cu hârtie galbenă. Desenele de pe perete ajung să îi ocupe toată atenția, iar ea crede că vede o formă mișcându-se acolo. Povestirea explorează închiderea în casă, cura de repaus și vorba medicului care îi retrage pacientei orice credit. Gilman scrie un text scurt, la persoana întâi, în care constrângerea ia chipul unui coșmar.