Lu Xun își amintește copilăria și tinerețea: grădina cu o sută de plante unde se juca, bătrâna lui doică și cartea cu monștri pe care i-a dăruit-o, sărbătoarea templului pe care n-o putea vedea decât după ce își spunea lecția. Apoi vin boala tatălui său și anii de student în Japonia, alături de profesorul său Fujino.
Zece amintiri dulci-amărui, în care descoperiți copilăria celui mai mare scriitor chinez modern și China de altădată.
Această carte scurtă se citește amintire după amintire, în limba pe care o învățați.
